Impozit pe venit – totul despre impozitarea persoanelor fizice

Conform deciziei Curtii Constitutionale, contribuţia de 5,5 la sută datorată de pensionari la fondul de sănătate se va aplica numai veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei şi nu întregii sume.

Conform acestei decizii, in cazul unei pensii de 1000 lei, se va retine aceasta contributie de 5.5% doar din 1.000 lei – 740 lei = 260 lei, nu din suma de 1000 lei.

Iata si comunicatul de presa al Casei de pensii

Referitor la situaţia creată de adoptarea, de către Curtea Constituţională, a unor decizii privind constituţionalitatea prevederilor art.259 alin.(2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

În urma ridicării unor excepţii de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.259 alin.(2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Curtea Constituţională s-a pronunţat, în data de 13 martie 2012, prin două decizii. Conform comunicatului de presă din data de 14 martie a.c., Curtea Constituţională a constatat că “ dispoziţiile art 259 alin(2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei.”

În conformitate cu art. 147 alin. (4) din Constituţia României, “Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

În acest sens s-a pronunţat Curtea şi în Decizia nr.223/13 martie 2012, prin care a constatat că” deciziile sale produc efecte numai pentru viitor iar cele stabilite prin prezenta decizie urmează a se aplica de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele judeţene de pensii, şi casele sectoriale de pensii, de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Trebuie reţinut, însă, că până la această dată, deciziile Curţii Constituţionale – aflate în discuţie – nu au fost publicate în Monitorul Oficial.

Având în vedere avalanşa de cereri prin care pensionarii solicită încetarea reţinerii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi restituirea sumelor reţinute, cu acest titlu, din ianuarie 2011 până la zi, inclusiv actualizarea cu indicele preţurilor de consum, ţinând seama de precizările de mai sus, precum şi de faptul că noua modalitate de calcul al acestor contribuţii se va aplica în mod automat pentru toţi pensionarii din categoria avută în vedere, precizăm că nu este nevoie de depunerea unor cereri.

După publicarea, în Monitorul Oficial, a deciziilor Curţii Constituţionale, CNPP va proceda la punerea în aplicare a dispoziţiilor acestora.

Download acum Formularul 230 pentru directionarea a 2% din impozit

Formularul se completeaza si se depune de catre toate persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii si asimilate acestora, in mod optional, atunci cand contribuabilii opteaza pentru virarea unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul anual, pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii sau unitatilor de cult.

Este important de mentionat ca pentru contribuabilul care alege sa depuna Declaratia 230, acest lucru nu implica nici un cost, cei 2% din impozit ce urmeaza sa fie redirectionati fiind directionati de catre stat din impozitul deja platit de catre contribuabil in anul precedent.

Contribuabilii care isi exprima aceasta optiune pot solicita directionarea acestei sume catre o singura entitate nonprofit sau unitate de cult.

Termenul de depunere: 15 mai 2012

In cazul persoanelor fizice care au realizat venituri ce se pot incadra in grupele de mai jos, redirectionarea celor 2% din impozitul platit se face prin simpla completare a declaratiei 200 (prin urmare nu mai trebuie completata declaratia 230):

1.1. Activitati independente

1.2. Cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, realizate in calitate de proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal

1.3. Activitati agricole pentru care venitul net se stabileste in sistem real

1.4. Castiguri rezultate din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare (aceasta prevedere nu se aplica pentru veniturile realizate pe parcursul anului 2009)

1.5. Castiguri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract

In cazul persoanelor care au realizat aceste venituri (cu exceptia castigurilor din transferul titlurilor de valoare – castiguri ce nu sunt scutite de la impozit pe parcursul anului 2009), depunerea Declaratiei 200 este obligatorie chiar daca nu doresc redirectionarea celor 2% din impozit.

Ce informatii trebuie sa avem pentru a completa Declaratia 230?

- Suma reprezentand 2% din impozitul platit – aceasta informatie se regaseste in Fisa Fiscala a fiecarui angajat

- Denumirea unitatii Beneficiar a redirectionarii

- Codul de Identificare Fiscala al unitatii Beneficiar a redirectionarii

- Contul Bancar al unitatii Beneficiar a redirectionarii

De asemenea, la depunerea Declaratiei trebuie anexata Fisa Fiscala si o copie dupa actul de identitate.

Important : Este de preferat ca Declaratia 230 sa fie completata integral de mana (cu pix albastru) pentru a nu exista suspiciunea la ANAF ca declaratia a fost completata de Beneficiar si doar semnata de catre Contribuabil.

Formularul 230 pentru directionarea a 2% din impozitul pe venit

În vederea aplicării unitare a dispoziţiilor art.49 şi art.94 din Codul fiscal, precum şi a dispoziţiilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr.2875/2011 privind aprobarea Nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, activităţi desfăşurate de contribuabilii care realizează venituri comerciale, vă comunicăm următoarele:

Contribuabilii care desfăşoară activitate de transport de persoane şi de bunuri în regim de taxi şi obţin venituri din activităţi independente pentru care venitul net a fost determinat în sistem real în anul 2011, în conformitate cu prevederile art.69 din Legea nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, cu modificările şi completările ulterioare, au dreptul să opteze, începând cu anul 2012, pentru determinarea venitului net anual pe bază de norme de venit.

Astfel, în cazul contribuabililor care au desfăşurat activitate în anul 2011, opţiunea se exercită prin completarea declaraţiei privind venitul estimat cu informaţii privind stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit şi depunerea la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie, inclusiv.

În cazul în care, contribuabilii, pentru care venitul net a fost determinat în sistem real în anul 2011, nu optează pentru stabilirea venitului net pe baza normelor de venit, pentru anul 2012 se va menţine regimul de impozitare din anul precedent.

Informaţii suplimentare se pot obţine vizitând site-ul A.N.A.F. www.anaf.ro, telefonic de la Centrul de asistenţă a contribuabililor, la numărul de telefon: 031.403.91.60 (reţea RDS) şi de la biroul de asistenţă a contribuabililor din cadrul administraţiilor financiare.

In Monitorul Oficial nr. 938 din 30.12.2011 a fost publicata Ordonanta de Urgenta privind modificarea legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. Modificarile intra in vigoare de la 1 ianuarie 2012.

Atasat Ordonanta de Urgenta pentru modificarea Codului Fiscal

Recapitulam principalele modificari ale legislatiei fiscale:

- acordarea deductibilitatii in proportie de 50% pentru cheltuielile privind combustibilul, in cazul vehiculelor rutiere destinate transportului rutier de persoane, care nu sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii direct productive, la calculul impozitului pe profit si impozitului pe venit

- acordarea deductibilitati in proportie de 50% a TVA-ului la achizitia acestor vehicule

- majoarea accizelor la motorina la 374 Eur/ tona (de la 358 Eur/ tona) – surse din presa au anuntat ca aceasta majorare va determina o crestere a preturilor cu aprox. 2%

- modificarea sistemului si a procedurii de obtinerii a calitatii de platitor de TVA – in plus, sunt introduse conditii care pot duce la pierderea calitatii de platitor de TVA (in special in cazul evaziunii fiscale)

- in ce priveste persoanele care obtin venituri din arendarea bunurilor agricole, terenuri si utilaje agricole, se va aplica sistemul impozitarii stopajului la sursa

- Nu se considera livrare si implicit nu se colecteaza TVA pentru bunurile la care s-a dedus limitat TVA in procent de 50%, iar acestea sunt utilizate in alte scopuri decat cele economice.

- Se precizeaza mai exact exigibilitatea TVA la data incasarii avansului, in plus si avansurile incasate pentru activitati de import sunt supuse TVA la data incasarii. (Inainte erau scutite de TVA si exigibilitatea TVA a fost la data depunerii DVI)

- In cazul modernizarii/lucrarilor/transformarilor asupra unei cladiri vechi, daca procentul modernizarii/lucrarilor depaseste 50% din valoarea de piata, aceasta se va considera o cladire noua si implicit este in sfera TVA. Noutatea consta in faptul ca valoarea aceasta trebuie justificata printr-un raport de evaluare.

- Un contribuabil ce in anul precedent a inregistrat o cifra de afaceri mai mica decat plafonul de scutire de TVA (35000 Eur/119000 lei) si concomitent in anul in curs, cifra de afaceri realizata este mai mica decat plafonul amintit, recalculat proportional cu numarul de luni de activitate deja parcurse, poate sa solicite in interiorul exercitiului, radierea inregistrarii in scopuri de TVA. Cererea se depune pana pe 10 a lunii urmatoare finalizarii perioadei la care are obligatia depunerii decontului (lunar sau trimestrial). In ultimul decont depus se va efectua ajustarea TVA cand aceasta se impune.

- au fost incluse si o serie de reguli fiscale pentru contribuabilii din sistemul bancar care aplica Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS). Astfel, in principal s-a decis neimpozitarea sumelor nete inregistrate la inceputul anului 2012 rezultate din constituirea si eliberarea provizioanelor ca urmare a aplicarii IFRS atat timp cat acestea sunt mentinute in contul de reserve (in speranta diminuarii riscului ca o parte din bancile straine sa repatrieze sumele eliberate dupa trecerea la IFRS – standard care aduce norme mai relaxate de provizionare).

Sursa: Contzilla.ro – Noul Cod Fiscal a fost publicat in Monitorul Oficial

Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:

a) o cheltuială deductibilă egală cu 20% din venitul brut;

b) contribuţiile sociale obligatorii plătite.

În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală, venitul net se stabileşte prin deducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:

a) o cheltuială deductibilă egală cu 25% din venitul brut;

b) contribuţiile sociale obligatorii plătite.

În cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi în cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de suită şi al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute anterior.

Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi referitoare la încasări. Această reglementare este opţională pentru cei care consideră că îşi pot îndeplini obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit. Aceşti contribuabili au obligaţia să arhiveze şi să păstreze documentele justificative cel puţin în limita termenului de prescripţie prevăzut de lege .

Conform art. 473 din Codul de procedura civila, acela care va voi sa urmareasca veniturile generale, precum: chiria, arenda sau alte venituri ale unui bun nemiscator al carui proprietar sau uzufructuar este datornicul sau, va urma potrivit rinduielilor de mai jos.

Art. 474. Veniturile ce un datornic, arendas, sau chirias, are din mosia sau casa arendata sau inchiriata lui se vor putea asemenea urmari, respectindu-se privilegiul ce legea acorda proprietarului.

Art. 475. Creditorul va face cerere la judecatoria locala, afara de conventii contrarii, spre a obtine sechestrarea veniturilor bunului nemiscator si a cita pe datornic in judecata.

Art. 476. (1) Daca el are titlu autentic, neexecutor sau si un act privat recunoscut al datornicului, judecatoria pe de o parte va incuviinta sechestrul pentru suma cuprinsa in titlu, putind supune pe creditor si la darea unei cautiuni pentru despagubiri, iar pe de alta, va cita pe datornic in judecata.

(2) Pentru titlurile executorii nu se va cere cautiune.

(3) Cind nu exista act scris, sechestrul se va putea infiinta prin o hotarire data in urma infatisarii, insa numai sub dare de cautiune, echivalenta cu a treia parte din suma urmarita.

(4) Daca exista act scris, insa nerecunoscut, cautiunea va putea fi de un sfert din suma urmarita.

Art. 477. (1) Indata ce judecatorul incuviinteaza sechestrul, se va publica aceasta prin afipte la usa instantei.

(2) Judecatoria va aduce la cunostinta notarului de stat in circumscriptia caruia se afla imobilul ale carui venituri se urmaresc, incheierea de incuviintare a acestei urmariri spre a fi transcrisa in registrele de mutatiuni imobiliare tinute de notariatul de stat.

Art. 478. (1) Un executor judecatoresc va merge la fata locului si va face proces-verbal potrivit art. 416, de diferitele venituri ce au a se aduna pe seama creditorului.

(2) Chiriasii sau arendasii vor fi preveniti si indatorati a depune chiriile sau arendele datorate sau ce vor datora la judecatoria locala, potrivit hotaririi de sechestru a judecatoriei.

Art. 479. Judecatoria va putea rindui, dupa imprejurari, ca tot venitul sa se adune direct la Casa de Consemnatiuni, sau va putea numi un gerant special, care sa administreze bunul nemiscator si sa incaseze veniturile sau chiriile ori arenzile, pe care le va inainta Casei de Consemnatiuni, prin mijlocirea judecatoriei.

Art. 480. (1) Indata ce ordinul de sechestru s-a transcris, s-a afisat, s-a publicat si s-a facut cunoscut la faza locului prin executorul judecatoresc, vor fi nule de drept, numai de la data transcrierii, orice inchirieri sau arendari ce se vor face de datornic si orice plati de chirie sau arenzi se vor primi de dinsul in urma datei transcrierii.

(2) Vor fi asemenea nule tot de la data transcrierii orice plati facute inainte de vreme in contra clauzelor contractului de inchiriere sau arendare.

Art. 481. Daca datornicul ocupa el insusi, in total sau in parte, imobilul al carui venit e sechestrat, judecatoria va putea, dupa imprejurari, sa ordone ca el sa deserte, in tot sau in parte, indata sau la un termen fix, imobilul sechestrat.

Art. 482. Daca datornicul nu are alte mijloace de trai decit veniturile sechestrate, judecatoria va putea fixa o parte din aceste venituri ca sa serveasca pentru intretinerea lui si a familiei lui in tot timpul cit va tine sechestrarea.

Art. 483. (1) Daca judecatoria va numi un administrator al bunului sechestrat, il va supune la dare de cautiune si va fixa tot prin acea hotarire salariul acestui administrator, precum si felul si limitele dreptului sau de administrare.

(2) Salariul gerantului nu va trece peste maximum de 10% dupa imprejurari, din veniturile neto ce va incasa.

Art. 484. La finele fiecarui an, semestru sau trimestru, dupa cum judecata va hotari, administratorul va da socoteala judecatoriei fata cu impricinatii, citati spre acest sfirsit, de veniturile si cheltuielile urmate.

Art. 485. Daca garantul administreaza rau sau nu da socotelile la termenul fixat sau trece peste atributiile ce i s-au dat de judecatorie, el va fi destituit si condamnat la despagubiri.

Art. 486. (1) Impartirea veniturilor intre creditorii sechestranti sau intervenienti se va face de catre judecatorie in proportie cu creanta fiecaruia.

(2) Creditorii cu dreptul de preferinta se vor plati potrivit dreptului si rangului lor.

Art. 487. Sechestrarea veniturilor nu va inceta decit in urmatoarele cazuri:

a) prin consimtamantul creditorilor sechestranti si intervenienti;

b) prin plata creantelor lor: capital, dobinzi si cheltuieli;

c) prin adjudecarea silita a bunului nemiscator.

Iata cateva precizari din Codul civil cu privire la dreptul la propria imagine.

(1) Orice persoană are dreptul la propria imagine.

(2) În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri.

Art. 74 Atingeri aduse vieţii private

Sub rezerva aplicării dispoziţiilor art. 75, pot fi considerate ca atingeri aduse vieţii private:

a) intrarea sau rămânerea fără drept în locuinţă sau luarea din aceasta a oricărui obiect fără acordul celui care o ocupă în mod legal;

b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârşită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoştinţă de cauză, a unei asemenea interceptări;

c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spaţiu privat, fără acordul acesteia;

d) difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în mod legal;

e) ţinerea vieţii private sub observaţie, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege;

f) difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză;

g) difuzarea de materiale conţinând imagini privind o persoană aflată la tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanţe în legătură cu boala şi cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fără acordul persoanei în cauză, iar în cazul în care aceasta este decedată, fără acordul familiei sau al persoanelor îndreptăţite;

h) utilizarea, cu rea-credinţă, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană;

i) difuzarea sau utilizarea corespondenţei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, reşedinţa, precum şi numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul persoanei căreia acestea îi aparţin sau care, după caz, are dreptul de a dispune de ele.

Art 75. Limitele

(1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secţiune atingerile care sunt permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte.

(2) Exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă şi cu respectarea pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secţiune.

Acest document se utilizeaza in contabilitatea in partida simpla .

Actul legislativ care contine prevederi referitoare la intocmire Registrului jurnal de incasari si plati este Ordinul nr. 1040 din 8 iulie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Reguli:

• Orice suma plătită, respectiv încasată, în numerar sau prin banca se va inregistra în mod obligatoriu, cronologic, în Registrul-jurnal de încasări si plati.

• Se întocmeste într-un singur exemplar de către contribuabili, făcându-se înregistrarea operatiunilor efectuate pe baza documentelor justificative, distinct, pe fiecare operatiune, fără a se lasa randuri libere, după ce a fost numerotat, snuruit, parafat si înregistrat la organul fiscal teritorial.

• Pentru fiecare asociatie fără personalitate juridică se va întocmi câte un registru-jurnal de încasări si plati.

• În Registrul-jurnal de încasări si plati se înregistrează nu numai operatiunile în numerar, ci si cele efectuate prin contul curent de la banca.

• Contribuabilii plătitori de taxa pe valoarea adăugată vor inregistra sumele încasate sau plătite, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

• Operatiunile înregistrate în Registrul-jurnal de încasări si plati se totalizează anual.

• Se arhiveaza împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.

• Nu constituie venit brut si nu se înregistrează în Registrul-jurnal de încasări si plati sumele încasate, cum sunt:

- aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natura făcute la începerea unei activităti ori în cursul desfăsurării acesteia;

- sumele primite sub forma de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice ori persoane juridice;

- sumele primite ca despăgubiri;

- sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizări, mecenat sau donatii.

Pentru aceste categorii de operatiuni fie se deschid fise pentru operatiuni diverse distincte, fie se întocmesc situatii cu ajutorul documentelor cumulative care sa reflecte situatia acestor sume.

Deci, facturile emise şi neîncasate, precum şi facturile primite şi neachitate, se evidenţiează în Fişele pentru operaţiuni diverse sau se întocmesc documente cumulative, care reflectă situaţia acestor sume, nu in Registru jurnal pentru incasari si plati.

Prin pozitia “sume încasate “ se înţelege că factura emisă, dar neîncasată în acelaşi an, nu se consideră venit brut.

Conform Codului Civil, capacitatea de exerciţiu este aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile.

Începutul capacităţii de exerciţiu

Capacitatea de exerciţiu deplină începe la data când persoana devine majoră. Persoana devine majoră la împlinirea vârstei de 18 ani.

Situaţia minorului căsătorit

Minorul dobândeşte, prin căsătorie, capacitatea deplină de exerciţiu.

În cazul în care căsătoria este anulată, minorul care a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei păstrează capacitatea deplină de exerciţiu.

Capacitatea de exerciţiu anticipată

Pentru motive temeinice, instanţa de tutelă poate recunoaşte minorului care a împlinit vârsta de 16 ani capacitatea deplină de exerciţiu. În acest scop, vor fi ascultaţi şi părinţii sau tutorele minorului, luându-se, când este cazul, şi avizul consiliului de familie.

Capacitatea de exerciţiu restrânsă

Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exerciţiu restrânsă.

Actele juridice ale minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă se încheie de către acesta, cu încuviinţarea părinţilor sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu autorizarea instanţei de tutelă. Încuviinţarea sau autorizarea poate fi dată, cel mai târziu, în momentul încheierii actului.

Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face singur acte de conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciază, precum şi acte de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la data încheierii lor.

Regimul unor acte ale minorului

Minorul poate să încheie acte juridice privind munca, îndeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa, cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui, precum şi cu respectarea dispoziţiilor legii speciale, dacă este cazul.

În acest caz, minorul exercită singur drepturile şi execută tot astfel obligaţiile izvorâte din aceste acte şi poate dispune singur de veniturile dobândite.

Lipsa capacităţii de exerciţiu

În afara altor cazuri prevăzute de lege, nu au capacitate de exerciţiu:

a) minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani;

b) interzisul judecătoresc.

Pentru cei care nu au capacitate de exerciţiu, actele juridice se încheie, în numele acestora, de reprezentanţii lor legali, în condiţiile prevăzute de lege.

Cu toate acestea, persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu poate încheia singură actele anume prevăzute de lege, actele de conservare, precum şi actele de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la momentul încheierii lor.

Actele pe care minorul le poate încheia singur pot fi făcute şi de reprezentantul său legal, afară de cazul în care legea ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru.

Potrivit prevederilor art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, vârsta standard de pensionare este 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi. Atingerea acestor vârste se va realiza printr-o creştere graduala.

Cu alte cuvinte, în intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2015, vârsta de pensionare a femeilor va creşte de la 59 de ani la 60 de ani, iar cea a bărbaţilor va creşte de la 64 de ani la 65 de ani.

La finele acestei perioade, se continuă creşterea graduală a vârstei de pensionare numai pentru femei, de la 60 de ani la 63 de ani, până în anul 2030.

Totodată, este reglementată creşterea stagiului minim de cotizare la 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu minim se va realiza prin creşterea graduală . Cu alte cuvinte, în intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2015, stagiul minim de cotizare va creşte de la 13 ani la 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

De asemenea, stagiul complet de cotizare va ajunge la 35 de ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se va realiza printr-o creştere graduala.

Cu alte cuvinte, în intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2015, stagiul complet de cotizare pentru femei va creşte de la 28 ani la 30 de ani, iar pentru bărbaţi de la 33 de ani la 35 de ani.

La finele acestei perioade, se continuă creşterea graduală a stagiului complet de cotizare numai pentru femei, de la 30 de ani la 35 de ani, până în anul 2030.